Trebuie să vă spun, dragi bucatarasi, că noi suntem, de fapt, grozav de norocoşi! Putem, şi noi, să preparăm şi să mâncăm pancove sau gogosi ori de câte ori avem chef! Aici, în sudul Germaniei, lucrul acesta se face cu tipic !
Krapfen se mănâncă tradiţional în vremea carnavalului, ca un adaos de grăsime binevenit înainte de Postul Paştelui. Atunci e o ofertă nemaivăzută, plină de fantezie, în toate brutăriile, de Krapfen umplute sau neumplute, colorate sau pudrate...greu să te abţii... Genul ăsta de cocătură, spune Wikipedia, este cunoscut încă de pe vremea romanilor, din secolul al doilea înainte de Hristos, sub numele de globulli, daţi prin miere şi mac. Mai apoi, în Evul Mediu, apar, chemându-se Craphun, în bucătăriile mănăstirilor, în perioada dinaintea Postului mare. Denumirea de Krapfen vine, se pare, din germana veche, Kraffo însemnând "gheare", pentru că, iniţial, aceste Krapfen nu erau rotunde, ci, rupte din aluat, formau prelungiri, ca nişte gheare... Cum-necum, ele s-au răspândit peste tot şi sunt gustate de toată lumea, din Alpi, prin Câmpia Panonică, până în Carpaţi...
Se cunosc nenumărate variante, în Franconia cu gem de măceşe, la Berlin ele se cheamă berlineze, austriecii şi bavarezii le umplu cu gem de caise, elveţienii adaugă aluatului brânză de vacă şi stafide...iar în Ungaria dulceaţa se pune într-o adîncitură în mijlocul gogoşii...Nu ştim exact ce se întâmplă peste ocean. Delectati-va cu cateva imagini!
