Manastirea Frasinei este amplasata la 25 de km de Rm. Valcea, in comuna Muereasca.
Manastirea se afla in padure de frasini, de aici si numele.
Manastirea are de fapt 2 biserici, prima este cea in care au voie si femeile, iar a-2 a se afla la 3 km de prima, in care femeile nu au acces.
"Acest sfant lacas s-a cladit din telmelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum: saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeusi a smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine.
Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ian. 1867"
Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale, cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei pastorite din satul Muereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit de epilepsie, fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfantului Calinic, pentru a fi iertata si in acelasi timp tamaduita.
Este un loc asemanator cu Muntele Athos, datorita reguliilor impuse, aici nu se mananca niciodata carne, in posturi nu se gateste cu ulei, femeile nu au voie sa intre in pantaloni si fara ceva pe cap, slujba se tine cu strictete de la miezul noptii pana dimineata.
Manastirea Frasinei este cunoscuta ca tamaduitoare, aici vin familii care aduc bolnavi incurabili, handicapati sau chiar posedati de diavol.
Un alt aspect este puterea harului pe care o au cativa parinti duhovnici de la aceasta manastire. Este binecunoscut Parintele Paisie, iar despre Parintele Lavrentie s-a scris chiar o carte cu minunile care le-a facut cat traia in viata si dupa aceea. Am avut si eu bucuria sa il prind pe Parintele Lavrentie, a fost duhovnicul meu si al surorii mele cat am fost copii, aveam canon, iar cand greseam nu ne mai impartasea, asta era cea mai mare pedeapsa pentru noi, pentru ca pe vremea aia tineam tot postul, insa era un om atat de bland si de minunat, avea chip de inger, dar Domnul l-a luat la El...:(
Ar fi multe de povestit despre aceasta manastire, insa ma opresc aici, in speranta ca veti reusii sa ajungeti vreodata aici si sa vedeti cu ochii vostri ceea ce eu am povestit.
Pozele sunt luate de pe net, nu am deloc poze facute aici.
