Imi este extrem de greu sa vorbesc despre ce am vazut si impresiile lasate. Cand am intrat in muzeu, pt ca asta este acum aceasta inchisoare, am cumparat bilete la preturi derizorii,fata de alte castele, palate,etc, care pot fi vazute pe bani grei in tara noastra pt niste salariati la stat ca mine. In prima incapere cand intrii te opreste o domnisoara si iti vorbeste cu o vorba extrem de calda, daca vrei sa asculti cateva cuvinte. Si acum cand imi aduc aminte imi curg lacrimile...se aude in difuzoare vocea calda a Anei Blandiana, care-ti povesteste despre insemnatatea acestui loc. Pe loc, fara sa vreau, m-au podidit lacrimile, nu-mi era rusine de lumea din jur...a fost cel mai trist loc pe care l-am vizitat vreodata. Dupa ce vocea din difuzoare s-a oprit ne-am continuat vizita prin muzeu si am incheiat cu vizita in curte. Cum va spuneam la inceput, imi este greu sa-mi exprim in cuvinte ceea ce am vazut s-au ceea ce stiu...ar trebuii scrise prea multe randuri, carti... Va las cateva date culese de pe wikipedia si cateva din pozele pe care le-am facut:Închisoarea Sighet a fost o închisoare din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș, una dintre cele mai notorii închisori politice din România. Imediat după instaurarea regimului comunist în România au fost încarcerate la Sighet elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.
Închisoarea a fost dezafectată și transformată în muzeu. În prezent ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
