Stiu ca este un blog culinar si ar trebui sa va prezint o reteta, dar de data aceasta va povestesc despre altceva.O farfurie romaneasca, facuta cu pricepere, frumoasa tare, exact pe sufletul meu, care a fost tare fericit cand a gasit-o. De 1 Mai am facut o iesire la munte, la Vadu Crisului, unde mai fusesem o data, de mult. Ca si data trecuta, mi-a placut foarte mult. E o zona montana foarte frumoasa unde sigur nu va veti plictisi. Dar acum am intalnit-o pe doamna Elisabeta…Sa incepem cu inceputul
De cum am ajuns la hotel am remarcat farfuriile care decorau peretii…nu aveai cum sa nu le remarci, erau colorate in cele mai frumoase culori si de cate ori treceam pe langa ele, le admiram.Norocul meu a facut ca ziua urmatoare sa mergem la Pestera Vadul Crisului,o pestera foarte bine amenajata. Foarte frumos si traseul si usor. Il puteti face cu copii, noi asa l-am facut :). Ajunsi acolo, privirea mi-a fost atrasa de culori vii, parca mai frumoase decat cele din hotel. Exact ! Era doamna Elisabeta cu farfuriile ei minunate. O doamna de varsta bunicii mele, care avea o masa si un suport unde isi prezenta frumoasele salecreatii. Am intrat in vorba, i-am admirat toate farfuriile si ulcioarele, am cumparat o parte din ele. Eu le-as fi vrut pe toate dar v-am lasat si voua. Doamna Elisabeta le face singura, din ceramica, le da forma, le arde in cuptor, apoi le picteaza cum stie ea mai bine si mie mi se pare ca are un simt estetic desavasit…asa ca va las o poza si daca treceti pe acolo, sa va opriti musai pe la dansa!
