Era la moda in perioada revolutiei o melodie care facea furori printre tineri, si la un moment dat spunea cam asa: "ce mai zgomot, ce mai fum, in camera de la drum, nu se mai duc la baleta(tinerii), dau acasa discoteca. Gata cu taranii, s-au emancipat, nu mai sunt neica taranii aia de-alta dat'. "
Aproape nu s-a schimbat nimic de atunci pana acum. Tot zgomot, tot fum, tot in camera de la drum. Numai ca acum nu mai avem magnetofoane ne-am modernizat cu sistem de sunet dolby surround. Si colac peste pupaza obiceiurile au ramas neschimbate ba chiar strident accentuate spre a se scoate in evidenta taman ceea ce nu ar trebui sa se arate.
Nu vreau sa va plictisesc cu vorba multa la sfarsit de an, doar ca asa de mult se bate moneda pe faptul ca de anul nou trebuie sa fii imbracat la 4 ace, sa stralucesti, sa rupi gura targului, incat mi se face lehamite de falsitatea cu care partenerii de distractie te gratuleaza si-ti spun ,,vai, draga, ce bine arati!"
Ideea este ca din dorinta de a straluci cateva ore, te vei trezi sifonat nu numai vestimentar, ci si sufleteste, pentru ca deziluzia ce urmeaza dupa marile petreceri, dupa petardele naucitoare, te fac sa vezi ca de fapt ai imbracat trupul si l-ai imbuibat si ai lasat gol si flamand sufletul.
E deprimant sa vezi oameni chinuiti de bautura, de tutun, de droguri, de oboseala, a doua zi dupa chiolhan, oameni care straluceau cu o zi inainte deveniti umbre stoarse de vlaga.
In acele momentele corect ar fi sa gasesti pe cineva care sa spuna fara sa clipeasca:"vai , draga, in ce hal arati".
In rest, nu uitati de suflet, e gol si flamand. Desi spre suflet nu se uita nimeni.
Fireste, blogul este doar o parere, a mea, fireste.
