MUCENICII
( Ofelia Vaduva- "Pasi spre sacru.Din etnologia alimentatiei romanesti" )
Modelarile de aluat ce poarta acest nume generic ( cu variante zonale: sfinti- Moldova si Bucovina,bradosi,brandusei-vestul Munteniei si pe alocuri,Oltenia, samti-Banat) sunt ofrande funerare cu caracter sacrificial legate de cultul mortilor. Totodata, aceasta practica rituala de preparare si oferire a mucenicilor la inceputul lunii martie -inceput de an agricol ( pornitul aratului,semanatul legumelor,curatatul livezilor), cand omul doreste sa asigure garantii pentru bunul mers al muncii ,poate fi interpretata si ca act scarificial destinat imbunarii fortelor supreme in vederea protejarii recoltelor viitoare.Ea isi poate gasi, de asemenea, suport teoretic in ideile lui Mircea Eliade privind relatiile existente la paopoarele de vechi agricultori intre cultul mortilor si obiceiurile de fertilitate agricola avand ca punct de plecare credintele in renastere ,in intoarcerea la viata prin solidarizarea cu pamantul ; astfel, in scenariul ritual de renovare a timpului la inceputull lunii martie,mucenicii preparati , oferiti si mancati ritual( alaturi de focurile cu rol purificator) capata conotatii magice de influentare benfica a recoltelor.
In legendele crestine, ziua de 9 martie este ziua in care au murit in Sevasta ( Armenia) 40 de sfinti martiri ca urmare a prigoanei imparatului roman Licinius ( Flavius Valerius, 307-324 ) impotriva crestinilor.. Cei 4o au rezistat torturilor si au acceptat moartea in lacul inghetat al Sevastei in locul renuntarii la credinta lor, fiind mai tarziu ,sanctificati. Amintirea martiriului lor, reluata anual, prin actul ritual al prepararii si oferirii mucenicilor , face parte din cultul mortilor , pregnant in cultura populara roamneasca .
Simbolismul lor accentuat este conferit de compozitie ( aluat, miere, nuca) , de timpul ritual al prepararii , de forme ( antropomorfa sau rotunda) , cat si de destinatie- ei sunt oferiti la biserica sau acasa copiilor , vecinilor, rudelor.
Cu tehnici de preparare diferite , mucenicii au in esenta aceeasi forma rotunda sau a cifrei 8, sugerand astfel forma corpului omenesc.Careacterul lor sacrificial iese clar in evidenta in cazul modelarilor coapte sau cu forma antropomorfa ( cap, picioare,maini si chiar elemente ale figurii umane: ochi,nas,gura ), numite " bradosi" sau "brandusei" in numeroase sate din Olt,Arges, Teleorman. Exista insa si zone in care formele sunt simplificate pana la aceea de turta rotunda ( azima, pe care se imprima 40 de semna cu teava, reprezentand cei 40 de sfinti martiri( Gorj, Mehedinti, Caras-Severin).
Cu semnificatii regasite in cultul mortilor este consemnat obiceiul de la inceputul secolului de a se modela, pe langag mucenici, o forma antropomorfa ( fara ochi ), denumita "Uitata" .
Practica consacarata de crestinism, prepararea si oferirea mucenicilor la 9 martie are, probabil, resorturi in credinte precrestine legate de inceputul anului agricol,cand oferirea de ofrande alimentare unor divinitati protectoare putea fi utila bunului mers al recoltelor.
