Brăncuţa
(Erysimum officinale L., fam Cruciferae)
Iată unul dintre cei mai puternici adversari ai bolilor specifice anotimpului rece: laringite, faringite. Brăncuţa are un puternic efect anti-inflamator, fiind indicată în special în răguşelile rebele.
Se folosesc frunzele şi vârfurile înflorite; infuzia se face din 40 de grame flori şi frunze la un litru de apă; se beau 3-4 ceşti de ceai pe zi, între mese. Se mai poate folosi sucul de plantă proaspată (20-30 de grame, în lapte sau miere).
Brusture
(Lappa tomentosa Adans., fam Compositae)
Rădăcina acestei plante are proprietăţi medicale cunoscute încă din Antichitate; se culege primăvara şi toamna, cu mare precauţie însă, pentru a nu o confunda cu rădăcina de mătrăgună, cu care seamăna.
Rădăcina de brusture este foarte bogată în substanţe minerale (sulfaţi şi fosfaţi de calciu, de magneziu şi de potasiu) şi în vitaminele din grupul B-urilor. Mai conţine o substanţă cu deosebit rol antibiotic, lactona, eficientă îndeosebi împotriva stafilococului.
Mare parte din însuşiri dispar prin uscarea plantei şi, de aceea, se recomandă folosirea rădăcinilor proaspete, recoltate din mai până în iunie.
Brusturele ajută organismul să elimine toxinele, fiind recomandat în reumatism şi în curele de primăvară; având rol hipoglicemiant, este folositor în diabet.
Se recomandă decocţia din 40-50 de grame de rădăcină mărunţită, fiartă zece minute într-un litru de apă. Se iau 3 ceşti de ceai pe zi.
Cicoarea
(Cichorium intybus L., fam Compositae)
Este o plantă ierboasă, perenă, care se întălneşte des pe câmpuri, prin fâneţe. În scopuri medicale, se folosesc părţile aeriene, culese în mai-iunie, şi rădăcinile, culese toamna. Cicoarea are un puternic efect diuretic, fiind recomandată în special în afecţiunile hepatice şi renale. În plus, este foarte eficientă ca tonic general (la aceasta contribuie şi faptul că are în compoziţie fosfor).
Infuzia se prepară din 8-15 grame frunze uscate la un litru de apă (în cazul rădăcinilor, 20-40 de grame rădăcina uscată la un litru de apă). Decocţia se face din 100 de grame de plantă proaspată la un litru de apă. Atât în cazul infuziei, cât şi în cel al decocţiei, se beau 4-5 ceşti de ceai pe zi.
