Cand trec prin satul pe prundul caruia alergam desculta fara sa-mi pese de pietre, oamenii imi dau buna ziua si ma-ntreaba “A cui esti tu, copchila?” Si cand le spun se lumineaza “Tare frumoasa o mai fost mamic-ta! Si ce nunta o avut!”
Parca vad ulita plina de carute, lautarii pe scena prinsa in copac, farfuriile pline de sarmale, cozonac si nuci umplute si pe mama, tanara, cu parul lung pana la mijloc, cu ochii mari albastri si gura cu buze pline, razand a fericire necoapta. Imi amintesc din amintirile ei cum o fi fost pe-atunci, cand eu nici nu-mi inchipuiam ca voi fi ... sau poate da.
Multe din vorbele spuse atunci s-au risipit cate putin in timp, ele nefiind scrise, ci doar transmise de la un vornicel la altul, de la o nunta modesta, la alta imbelsugata. Multe au fost atinse de traditiile din alte zone si s-au amestecat, dar se pastreaza inca ceva de demult, chiar daca imbraca o alta forma. Deunazi am avut norocul sa vorbesc cu cineva din Suceava si sa aflu ce urari se mai pastreaza vii. Am descoperit ca ele nu sunt doar la fel de prezente ca in trecut, ci ca au crescut si s-au transformat in adevarate ode, care dupa rabdarea mirilor si nuntasilor dureaza intre cateva minute si mai bine de jumatate de ora. Mi-a impartasit doua dintre ele si vi le daruiesc si eu voua mai departe.
Iertaciunea: aceasta se spune cand mirii stau in genunchi pe o perna (sau 3 in anumite zone, simbolizand 3 luni de miere) in fata parintilor, isi cer iertare de la acestia si le cer binecuvantarea pentru nunta:
|
I
Cinsitit mire, cinstita mireasa
Inchin in fata dumneavoastra
Cateva cuvinte frumoase si bune
Ce-s de mare folos pe lume.
La fiii dumneavoastra
O venit vremea sa se desparta
De mama si de tata
Si sa mearga la a lor casa
De Dumnezeu sfantul aleasa.
Ca nunta-i lege sfanta
De Dumnezeu blagoslovita.
Dumnezeu de la-nceput
Toate bune le-o facut
Intinzand mana
O facut lumina.
O facut pamantul,
Numai cu cuvantul.
Marea cu cele dintr-insa
Numai cu zasa.
Cerul l-o intins ca o piele
Si l-o-mpresurat cu stele.
Si-o facut raiul la rasarit
Cu multa frumusete impodobit.
O facut chipul omului
Dupa asemanarea lui.
Catre dansul o suflat
Suflare de viata i-o dat
Si nume de Adam i-o dat.
|
II
Zis-a omul prin cuvant
Nu-i bine sa fie omul singur pe pamant
Un somn lui Adam i-o dat
Si-o coasta i-o luat
O facut din ea femeie
Pereche lui Adam sa-i deie.
Pe ea Eva a numit-o
Lui adam i-a daruit-o.
Dupa ce i-o terminat
I-a luat, i-a asezat
In gradina edenului,
In mijlocul raiului.
Pe ei i-a binecuvantat
Si-o porunca le-a lasat:
Prin tot raiul veti umbla
Din toti pomii veti lua,
Doar de-un pom sa va feriti
Ca veti fi pedepsiti.
Apoi Dumnezeu s-a odihnit
De lucrul savarsit.
Sarpele, mare viclean,
S-o suit in pom pe-un ram,
O plecat o creanga-n jos
Le-a dat un mar frumos
Adam nu l-a ascultat
Insa Eva l-andemnat:
Ia, Adame, sotul meu,
Caci vei fi ca Dumnezeu!
|
|
III
Eva fructul l-a luat
Si dintr-ansul a muscat
Apoi lui Adam i-a dat.
Adam din mar a muscat, Dumnezeu i-a observat:
Of, Adame ce-ai lucrat
Ca porunca mi-ai calcat.
Te vei duce pe pamant
Unde vei trai muncind.
Eva si tu partea muncii
S-n dureri vei naste pruncii.
Treceti si va inmultiti si pamantul stapaniti.
Si de-atunci neam de neam si vita de vita
Am ajuns la aceste fiinte.
Fii indurerati, care stau ingenunchiati
Si va roaga sa-i iertati
Si sa-i binecuvantati.
Caci de mici la san au supt
Si poate vreo suparare v-au facut.
Din somn dulce v-au sculat
Si poate v-ati scapat
Si i-ati blestemat.
Caci blestemul parintilor
Risipeste casa fiilor.
Sa fie facuta si de piatra
Ca se risipeste pana la talpa
Iar binecuvantarea parintilor
Intareste casa fiilor.
Sa fie facuta si din nuiele de alune
Cat lumea si pamantul ii tine.
Dumneavoastra cinsiti parinti
Inca sa va amintiti din timpul copilariei
Din vremea casatoriei
Cum si dumneavoastr-ati ingenunchiat
Si pe parinti i-ati rugat
Si v-au iertat si v-au binecuvantat.
De-ati ajuns sa va bucurati
Ca fiul il insurati si fata o maritati.
Asa si dumneavoastra-acum
In al fiilor vostri drum
Datoria nu v-o uitati
Si-i iertati si binecuvantati.
Sa traiasca cinstit
Si s-ajunga fericiti
De la aceste tinerete
Si pana la adanci batranete.
|
IV
Acum cinstitilor miri va veti ridica
Mana parintilor veti saruta
Si iertare va veti lua
De la mama, de la tata
De la stramoseasca vatra.
De la frati de la surori
De la gradina cu flori.
De la nucii cei cu nuci
De la unchii vostri dulci.
De la prunii cei cu prune
De l-a' voastre matusi bune.
De la perii cei cu pere
De la veri si de la vere.
De la fire de busuioc
De la flacai de la joc
De la flori de lamaita
De la fete din portita.
Iar noi zicem sa traiti
Intru multi ani fericiti!
|
| Foto: sochilite.com, davidsolimini.com |
|
