Pentru aluat, se pune făina albă în vasul pentru frământat și se face o adâncitură în mijloc, în care se pun: drojdia mărunțită, oul, zahărul, untul moale, coaja de lămâie și vanilia. Sarea se presară pe făina din jurul adânciturii în care s-au pus celelalte ingrediente, ca să nu intre în contact direct cu drojdia.

Se amestecă mai întâi ingredientele din mijlocul vasului de frământat, cu puțin lapte cald, până ce se dizolvă atât zahărul, cât și drojdia. Apoi se adaugă tot laptele, puțin câte puțin și se încorporează toată făina. La urmă se adaugă o lingură de ulei de floarea soarelui și se mai frământă puțin, până ce aluatul devine elastic și nelipicios.

Se acoperă aluatul cu un șervet curat și se lasă la dospit, la căldură, într-un loc ferit de curenții de aer rece.

Între timp se face umplutura. Se spală dovleacul, se curăță de coajă și de semințe, după care se dă prin răzătoarea mare și se pune într-o cratiță cu două linguri de ulei de floarea soarelui. Se adaugă zahărul și vanilia și se călește dovleacul, la foc mediu, până ce scade lichidul și umplutura devine legată.

Se ia cratița cu umplutura de pe foc și după ce se mai răcorește puțin, se adaugă scorțișoara și stafidele, opărite în prealabil și ținute câteva minute în esență de rom. Se omogenizează umplutura și se lasă în așteptare, până ce se va pregăti aluatul.

Se pregătesc legături din fire mai groase de bumbac, de culoare albă, de 25-30 cm lungime, câte 3 pentru fiecare plăcințică. (Neavând fire groase de bumbac în casă, eu am folosit fire de macrame, puse în 4 și legate la capete).

Când aluatul și-a dublat volumul, se răstoarnă pe planșeta înfăinată și se mai frământă puțin, pentru eliberarea bulelor de aer. Se împarte aluatul în două bucăți similare și una dintre ele se sigilează în folie alimentară, pentru a fi preparată mai târziu.

Din aluatul rămas pe planșetă se porționează 8 bucăți egale, din care se formează biluțe.

Se ia câte una, se întinde o foaie rotundă, cu grosimea de 2,5-3 mm și în mijlocul ei se pune o lingură încărcată de umplutură. Se formează un pachețel, adunând deasupra și lipind marginile foii de aluat, după care se depune pe planșetă, cu partea lipită în jos, până ce se fac toți bostăneii.

Se întinde pe planșetă o legătură/un fir de bumbac, la orizontală, iar peste el, de-a curmezișul se pun două alte fire, în X. Se ia o plăcințică, se dă prin făină, la bază, după care se pune pe mijlocul firelor de bumbac, acolo unde ele se unesc. Se leagă firele, două câte două, deasupra, peste plăcințică, dar lejer, nu strâns. Dacă legăturile sunt alcătuite din mai multe fire, se răsucesc, înainte de a fi legate.

După ce se leagă lejer toate cele trei fire, se taie capetele și plăcințica se depune în tava prevăzută cu hârtie de copt.

Se procedează la fel, până ce se fac toți cei opt bostănei.

Se acoperă bostăneii cu un șervet curat de bumbac și se lasă 10 minute să mai crească puțin, după care se ung cu un gălbenuș amestecat cu o lingură de ulei. Celălalt gălbenuș va fi amestecat cu ulei, când va fi făcută cea de-a doua tranșă de bostănei.

După ce se ung bostăneii cu gălbenuș, se dă tava la cuptor, la temperatură medie, până ce se rumenesc frumos. Atunci se scoate tava din cuptor și se lasă bostăneii să se răcească, după care se taie cu un foarfece de bucătărie legăturile/firele de bumbac și se desfac cu grijă, ca să nu se rupă, mai ales la bază, unde se lipesc mai tare de aluat. 

Decorați fiecare bostănel cu câte o sămânță de dovleac, pusă în mijlocul lui.

După ce se dă la cuptor prima tavă cu bostănei, se poate face cea de-a doua tranșă, conform aceluiași ritual. Cât timp se coc primii bostănei, ceilalți vor fi gata, preparați, legați, crescuți și unși, numai buni de dat la cuptor.

Urmăriți în fotografiile atașate întregul ”proces tehnologic”.