Clatite cu dulceata
Postat de Oana in Dulciuri 16 Apr 2014 | 8013 vizualizari
De curând am primit invitația pentru o nouă provocare de la Dr.Oetker în campania "De Paște, bucătarii iscusiți sunt răsplătiți!" și am răspuns și de data aceasta cu mare plăcere!
Amintirile mele din copilărie nu miros a alivenci sau a plăcinte poale-n brâu, ca ale lui Creangă, ci a clătite. A clătite pufoase, rumene și aburinde, din care se furișa spre nările mele parfumul de dulceață proaspăt făcută într-un ceaun din curtea bunicilor mei ...
Începuturile mele într-ale bucătăriei au fost clasice. Mai întâi, adulmecatul de la distanță. Apoi, pâș-pâș, intrarea în bucătărie și studierea curioasă a ustensilelor. A urmat linsul cremelor de pe toate lingurile și castroanele pe care le folosea mama când se pregătea să ne răsfețe cu dulciuri. Și transferul de pasiune, de la mamă la fiică, pentru bucătăreală :)
Nici acasă, nici în vacanțele de la țară nu era vreun week-end fără clătite. Așa că prima dată când din mânuțele mele a ieșit ceva comestibil a fost vorba despre clătite. "Materialul" pe care l-aș fi putut strica nu era nici mult, nici pretențios, așa că m-am jucat în voie. Da, am scăpat câteva pe jos, pe altele le-am îngrămădit de-a valma în tigaie, dar pe final mi-au ieșit vreo 2-3 bunicele. Prima mea victorie în bucătărie! M-am perfecționat pe parcurs, iar acum fac des clătite pufoase, rumene și aburinde care îmi aduc în bucătărie mirosul copilăriei.
Iată și rețeta simplă și foarte ușoară:
Inapoi la reteta
|