Dacă alunele sunt în coajă, va trebui să vă ocupați mai întâi de ele. Se sparg alunele, se îndepărtează cojile, după care se opăresc timp de 10 minute, pentru a le decoji mai ușor. Alunele se pot folosi și astfel, crude, dar sunt mult mai bune, dacă sunt rumenite puțin în cuptor. Abia astfel ele dobândesc gustul pe care-l cunoaștem, și care le fac atât de bune...!
Se amestecă laptele praf cu cacaua, chiar cu o zi înainte, pentru că această operațiune durează mult timp, deoarece trebuie să aveți grijă să nu rămână cocoloașe de lapte praf.
După ce amestecul solid (lapte praf+cacao) este omogenizat perfect, se face siropul. Într-o cratiță folosită doar pentru dulciuri se toarnă apa rece și se adaugă zahărul tos. Se fierbe siropul la foc iute, până ce se leagă foarte bine și se îngroașă vizibil, iar pe pereții vasului se simte zahărul care începe să se cristalizeze.
Când siropul este bine legat, se ia cratița de pe foc și se topește în ea untul, feliat, ca să se amestece și uniformizeze mai repede.
Se adaugă ingredientele solide bine amestecate (laptele praf și cacaua). Se amestecă întruna și se încorporează ingredientele solide, având grijă să nu se formeze cocoloașe.
După ce s-au încorporat bine ingredientele solide și nu au rămas cocoloașe (o ciocolată reușită trebuie să fie deja destul de deasă și greu de amestecat în acest moment) se adaugă esența de rom și uleiul de alune de pădure.
Se toarnă ciocolata fierbinte în tavă, sau în forme unse în prealabil cu unt și se decorează cu alune, după care se dă la răcoare, până ce se întărește.
A doua zi, ciocolata se taie în formele dorite și se pune în recipiente închise ermetic, care se țin la rece, în frigider, până la epuizare.