Din făină, drojdie, zahăr, sare, apă minerală și ulei se face un aluat potrivit de moale, nelipicios și după o scurtă frământare, numai cât să se încorporeze ingredientele, se lasă la dospit 30 de minute, la căldură și acoperit cu un prosop curat.
Între timp se pregătește umplutura. Se macină miezul de nucă și se amestecă cu 14-15 linguri de dulceață, cu tot cu sirop. Umplutura trebuie să fie ușor de întins.
Când aluatul a crescut, se pune pe planșeta înfăinată și se întinde o foaie subțire, dreptunghiulară, mai mult lungă, decât lată. La întinderea foii se folosește făină suficientă, ca să nu se prindă aluatul de planșetă.
Se unge foaia cu un strat subțire de umplutură, uniform. Se rulează, cu umplutura la interior, cât de strâns permite aluatul, ca să nu se rupă. Se prinde sulul format, de capete, se răsucește ușor, după care se pune în tava unsă bine cu ulei, învârtindu-l sub formă de spirală și ascunzând dedesubt capătul terminal.
Se unge învârtita cu ulei și se dă la cuptor, la foc mediu. După ce învârtita a crescut, se scoate din cuptor, se mai unge o dată cu ulei și apoi se dă din nou la cuptor, pentru a se rumeni.
Când învârtita s-a rumenit, se scoate din cuptor și se lasă să se răcorească puțin, după care se unge cu miere de albine, lichidă și se presară nucă prăjită și mărunțită anterior.
Se taie ca un tort și se servește, abia după ce s-a răcit.