Cum ar fi daca ti-ai saruta sotia usor absent si apoi ai pleca la cealalta fara sa te obosesti a te mai ascunde?…
Cum ar fi daca ai fi fericita sa fii sarutata din cand in cand, oricum , numai sa fii?…
Ce-ai face daca toata conceptia ta despre lume si viata , toata viziunea ta despre ce inseamna sa fii un om realizat , un om fericit, ar fi date peste cap?
Ai fost mereu pe primul loc, ai facut tot ce a depins de tine ca sa ai un serviciu bun , un partener din lumea buna si o familie care da bine in poze, pentru care te invidiaza toti si toata aceasta imagine idilica este o mare minciuna!…
I-ai arata usa celui care te tradeaza sau ti-ai inghiti lacrimile si ai zambi ? Si daca ai fi din nou tradata , dar cu alta si alta si alta ? Sau daca tradarea ar fi consecventa, iar tu ai deveni din partenerul oficial a cincea roata la caruta, roata la care se apeleaza din cand in cand , de ochii lumii?
Daca nici macar nu ar mai contribui la cheltuielile familiei si ar veni pe fuga , cat sa-si sarute copilul si sa va certati putin?…Sau poate ca ai evita cearta, i-ai zambi larg si atat de des incat zambetul ar deveni o masca imposibil de dat jos . l-ai primi intr-o dispozitie cat mai placuta , in timp ce el se uita grabit la ceas!…
Ce i-ai raspunde copilului tau la intrebarea :” -Tati de ce nu este acasa?”Ce i-ai raspunde celei mai bune prietene care te apostrofeaza ca ai o garderoba invechita si ca ar fi cazul sa-ti faci un tratament cosmetic in concordanta cu imaginea oficiala a prosperitatii familiei tale?
Hai , zi-mi si mie , tu ce-ai face?
Ti-ai pastra inima undeva la rece, poate chiar invelita in zapada, ai strange din dinti, ti-ai tine respiratia pana cand ai putea din nou sa revii la viata printr-un transplant salvator !... Dar poate gheata sa pastreze inima fierbinte, gata sa pulseze din nou pentru cel ce-a uitat sa mai iubeasca?
Si daca tu ai fi doar un trecator grabit , obisnuit sa alergi prin zapada ? Te-ai opri sa culegi o inima din zapada sau le-ai calca nepasator ?Nu esti tu mama ranitilor si nici nu esti tu dator sa-i intelegi pe toti cei ce-si compun o infatisare care ascunde durerea si realitatea imposibil de suportat!..
Sau ce-ai zice daca zi de zi ar trebui sa minti pentru a compune un crampei de viata cu o aparenta de normalitate?...Nu ar deveni minciuna cel mai credibil adevar, caci un neadevar spus zilnic, cu convingere, capata un halou luminos care te convinge si pe tine?
Sunt atatea intrebari fara raspuns, atatea alte intrebari si dureri nespuse si un singur adevar la care ajungi calcand pe inimi in zapada…
