Couscous-ul bunicii
Postat de Mutulica in Paste 18 Mar 2016 | 4479 vizualizari
Bunica din partea tatălui meu era o gospodină din vechea stirpe a femeilor de casă ce erau în stare să petreacă o zi întreagă în bucătărie doar pentru a face un singur fel de mâncare sau o prăjitură .
Femei de casă mai sunt si astăzi, dar au cam disparut timpul , răbdarea și calitatea materiilor prime ale delicioaselor mâncăruri din vremurile de altădată.
Bunica mea nu cumpăra couscous, il făcea singură si nici „mortaciune” ( pasăre din comerț, de crescătorie) nu mânca!
Reușeam să o urmăresc pentru o scurtă perioadă , căci prepararea couscous-ului era un procedeu indelungat .O să vă povestesc doar pentru cultura dumneavoastră generală ( după cum v-am mai spus, acum lipsesc ingredientele de altădată). De la an la an producția de grâu a crescut, dar au dispărut acele soiuri din care se făcea o făină cum astăzi nu mai găsesti si nici nu poate fi reprodusă oricâți amelioratori s-ar pune în tot mai artificiala noastră faină .
Folosea arpacaș (sau grâu decorticat) pisat pe care îl freca cu mâna intr-o copăiță de lemn, bătea mai multe ouă cu care stropea granulele, presăra făina, frământa doar prin frecare cu podul palmei până când bobitele de arpacaș, de care se lipeau făina și ouăle bătute, deveneau granule rotunde ce erau din nou pudrate cu făină albă și stropite cu ouă bătute si mângâiate, frecate cu mișcări circulare până ajungeau la vreo trei-cinci milimetri și mai apoi frecate cu mâinile prin repetate miscări circulare până căpătau formă sferică stabilă și erau nelipicioase . Biluțele odată preparate erau puse la uscat aidoma tăițeilor de casă.
Rețeta avea mai multe variante, eu v-o prezint pe cea mai „colorată” și cea mai rar preparată, pentru că în acele timpuri era tare greu să ai mereu întreagă o asemenea listă de ingrediente:
Inapoi la reteta
|