Făina cernută se pune în vasul pentru frământat și se face în mijlocul ei o adâncitură în care se pun: drojdia mărunțită, oul și zahărul. Sarea se presară pe făina care se află de jur împrejurul adânciturii, ca să nu intre în contact direct cu drojdia și să o dezactiveze.
Se adaugă lapte cald, puțin câte puțin și se amestecă mai întâi ingredientele din mijlocul vasului, până ce se dizolvă atât zahărul, cât și drojdia. Apoi se adaugă treptat tot laptele, încorporându-se simultan făina.
După ce s-a încorporat toată făina, se adaugă uleiul de floarea soarelui și aluatul se mai frământă puțin, până ce devine elastic și nelipicios. Atunci se acoperă cu un șervet curat și se dă la căldură, într-un loc ferit de curenții de aer rece.
După aproximativ 30-35 de minute, când aluatul și-a dublat volumul, se răstoarnă pe planșeta înfăinată și se mai frământă puțin, pentru eliberarea bulelor de aer.
Când aluatul devine ferm, se împarte în două bucăți similare. Se ia o bucată de aluat și se împarte în trei părți egale, din care se fac șuvițe (”corzi”), mai groase la mijloc și subțiate la capete.
Se pun două șuvițe din acestea în formă de X și deasupra lor, perpendicular se pune și cea de-a treia șuviță (se poate vedea clar în pozele atașate). Se împletesc capetele, așa cum se împletesc codițele fetițelor și apoi se pune pâinea în tava de copt.
Se procedează la fel și cu cea de-a doua bucată de aluat, după care se ung cu ou și se presară deasupra susan, sau mac.
Se dă tava cu pâinițele la cuptor, la foc mediu, până ce se rumenesc frumos.