Cern faina intr-un castron, fac o gropita in mijloc unde pun drojdia; peste drojdie presar putin zahar si torn apa calduta, amestecand usor-incerc sa fac chestia asta in gropita de care va vorbeam; las putin sa faca drojdia bulbuci, dupa care incep sa framant pana aluatul nu se mai lipeste de degete; am grija sa incorporez si sarea pe parcurs. Pe final incorporez si uleiul.
Acopar castronul cu un servet curat si las aluatul la dospit, vreo 30 de minute, timp in care am continuat joaca in bucatarie.
Ma apuc de sos, care, drept sa zic cam e "cheia si lacata" acestei retete. Nu e deloc greu de facut dar are un gust grozav. Asez artistic pe masa de lucru rosia, ceapa si usturoiul-ok, chestia asta e doar asa, pentru poza, daca ne-ar fi fost grozav de foame nu ma mai pierdeam in amanunte :)
Decojesc rosia (in prealabil scufundata in apa fierbinte 1 minutel) si o toc cubulete. Toc marunt ceapa, dau pe razatoarea mica usturoiul. Calesc usor, intr-o lingura de ulei, ceapa si usturoiul (nu le prajesc ci doar le inmoi); adaug rosia si las amestecul pe foc, sa se "topeasca" aceasta din urma. Amestec destul de des, flacara nu trebuie sa fie mare. Pun putina sare, lingurita de bulion, mai dau un clocot si dau sosul format la racit.
Feliez vanata (fara sa o curat de coaja); feliile de vanata le stropesc cu zeama de lamaie.
Incing putin ulei in tigaie si prajesc feliile de vanata pe ambele parti (nu exagerez cu prajitul si nici cu uleiul). Scot feliile de vanata pe prosoape absorbante, care sa "traga" uleiul.
Intind o foaie de aluat, cu mana, (in forma cat de cat rotunda), in tava unsa cu ulei. Ung aluatul cu sosul de rosie pregatit, asez apoi feliile de vanata, peste ele pun felii de rosii.
Rad niste cascaval deasupra si introduc tava in cuptorul preincalzit, la 200 de grade.
Sincer, nu m-am uitat la ceas, dar nu a durat foarte mult sa se coaca pizza, cca 30 de minute. Aproape de final am pus deasupra niste frunze de busuioc.
