Intai incepem prin a hidrata gelatina in apa rece. Intre timp, cernem bine zaharul pudra (spun asta deoarece chiar daca este cumparat din comert ca fiind pudra, el mai are cristale nemacinate si care strica pasta..plus ca sunt inestetice).
Dupa hidratarea gelatinei, o punem la topit intr-o craticioara (fie la foc mic, fie pe baie de aburi), impreuna cu mierea (atentie...doar pana ce se dizolva; lichidul nu trebuie sa depaseasca 40 grade, pt. ca mierea sa nu devina toxica, iar gelatina sa nu-si piarda elasticitatea). De acum se ia de pe foc si se poate adauga esenta, daca dorim. Incepem sa adaugam cate putin din zaharul pudra cernut si amestecam cu grija, sa obtinem o compozitie omogena, fara cocoloase. Operatiunea se repeta pana cand compozitia se ingroasa destul de mult cat sa nu mai putem amesteca bine cu lingura.
Este momentul sa turnam zaharul ramas intr-un bol mare, sa facem o gropita in mijlocul lui, unde vom turna compozitia de mai sus. O lasam cateva minute sa se raceasca bine si sa mai intareasca putin, dupa care incepem s-o framantam cu zahar, ca pe o coca obisnuita. Pasta este gata in momentul in care devine un aluat elastic care nu se mai lipeste de maini sau de vas, este usor modelabila, ca o plastilina moale. (testul se poate face asa: lasam urme cu degetul in aluat, iar daca acesta nu-si revine imediat la forma initiala, pasta se poate utiliza).
Pasta se intinde foarte usor cu sucitorul, pe blatul uns cu ulei de palmier (daca vi se pare mai usor, puteti folosi si amidon, dar acesta usuca mai repede pasta, si se imprastie pe toata masa) si se comporta exact ca o coca.
Pt. a imbraca un tort , acesta trebuie uns in prealabil cu putin unt (untul are rolul de a "rezolva" imperfectiunile tortului, de a izola cremele, astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu pasta, topind-o in timp, si de a ajuta pasta sa se lipeasca mai bine de intregul tort).
Acestea fiind gata pregatite, nu ne mai ramane dacat sa luam foaia de pasta de zahar de pe blat si s-o asezam pe tort, ca o paturica, s-o nivelam bine cu mainile, astfel incat aceasta sa se lipeasca si sa se muleze bine pe tort, apoi taiem surplusul de pasta din jurul tortului..si e gata!
Resturile de pasta de zahar se pastreaza in folii de plastic , sau in pungi inchise ermetic (vid), la racoare. Pt. reutilizare, nu e nevoie decat sa aducem pasta la temperatura camerei (se poate pune cca 2 ore pe calorifer), dupa care se framanta bine (la inceput va fi usor sfaramicioasa, dar isi va reveni, sub actiunea caldurii mainilor). Eventual, se pot umezi putin mainile cu cateva picaturi ulei de palmier, dar nu mai mult.
P.S. o portie de pasta de zahar ajunge pt. imbracarea unui tort micut, de max 2 kg.
Succes si nu uitati ca va stau la dispozitie pt. sugestii, lamuriri, comentarii, etc! (pozele sunt ordonate in colaj in sensul acelor de ceasornic)
